Antena3.ro Antena3
Prima pagina Arhiva Inscriere presa Contact
  Miercuri, 12 mai 2021, 08:27 ennlfrdeites
Presa de la a - z | Nationala | Locala | Regionala | Diaspora | Internationala | Comunicate | Evenimente | Forum | Link-uri utile | Abonare newsletter | Bilete de avion |
 
Brasov 1987: revolta si teroare
Joi, 15 noiembrie 2007 Sursa: Evenimentul Zilei Autor: Ovidiu Eftimie
Recomanda:
Politice

Externe
Trei studenti au fost arestati si exmatriculati pentru ca s-au solidarizat cu muncitorii. Trei studenti brasoveni au fost arestati pe 22 noiembrie 1987, apoi exmatriculati si trimisi in domiciliu fortat pentru ca s-au aratat solidari cu manifestantii de la 15 noiembrie.


„Cam prin anul doi incepusem sa avem o oarecare atitudine impotriva comunismului. Eram mai multi colegi, eu, Sebastian Stroe, Horatiu Serban, Ion Florea. Comentam pe la orele de socialism stiintific, nu ne-am dus la referendumul pentru reducerea cheltuielilor militare cu 5a. Era o atmosfera pregatitoare, intr-un fel”, povesteste Catalin Bia, cel care a iesit cu o pancarta in fata cantinei universitatii Transilvania, pe care scria „Muncitorii arestati nu trebuie sa moara”.

„Auzisem ca directorii de uzina trebuia sa ceara condamnarea la moarte a muncitorilor care iesisera in strada. Am protestat pentru ca, sufleteste, nu puteam sa fac altfel”, isi aminteste Bia.

„Se zvonea ca muncitorii care iesisera in strada urmau sa fie condamnati la moarte. Era duminica, ora 13.00, cand l-am vazut pe Catalin cu pancarta.

M-am asezat langa el. Dupa vreo cinci minute, ni s-a alaturat si Horia. Apoi a venit politia si ne-a arestat”, povesteste Lucian Silaghi. Alti studenti, aproape o suta de colegi de la Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov, au cerut eliberarea celor arestati. „In nici cinci minute, au aparut 7 Aro cu trupe USLA care i-au imprastiat”, spune Silaghi.

Cei trei au fost dusi in garajul de langa cantina. „Am fost dusi la sediul militiei si anchetati. Nu ne-au batut, dar auzeam din incaperile vecine gemete si tipete, cred ca erau muncitorii de la „Steagul”. In seara aceea am dormit la politie. A doua zi, am fost dusi la sediul facultatii, la sedinta senatului in care am fost exmatriculati”.

„Solidaritate prost inteleasa”

Conform deciziei de exmatriculare, studentii au dat dovada de „o solidaritate prost inteleasa cu huliganii care au produs actele de vandalism din 15 noiembrie (...), conduita incompatibila cu calitatea de student”.

„Nu stiam daca vom mai putea sa ne mai inscriem din nou la vreo facultate. Ne-au trimis pe toti acasa, la Oradea, la Cluj. Ni s-a pus in vedere sa ne gasim locuri de munca. Am lucrat ca necalificati: eu am fost gestionar, Catalin a lucrat ca zidar si la drumuri forestiere, iar Horia, ca lacatus si croitor. N-aveam voie sa parasim orasul decat cu voie de la militie si eram urmariti constant”, spune Lucian Silaghi.
„Am fost urmarit in mod ostentativ. Familia mea a fost mai mult sub presiune. Dar nu mi-a parut rau, asta credeam atunci, asta cred si acum. Imi pare rau ca au trecut 20 de ani de la acele evenimente si eu inca le mai povestesc, si sunt unii care tot n-au inteles ce-a fost comunismul”, spune Bia.

DUPA 20 DE ANI

Inginer, prefect, canadian

Cei trei prieteni au terminat facultatea dupa 1990. Catalin Bia a ajuns inginer, a mai facut si Facultatea de Teologie si un master. „Inca muncesc”, spune Lucian Silaghi a intrat in politica, a fost timp de doi ani prefect de Bihor, apoi secretar de stat si acum este director la teatrul din Oradea. „O sa fac cel mai frumos teatru din tara”, viseaza el. Horia Serban locuieste in Vancouver, Canada. Bia si Silaghi au fost prezenti ieri-seara la vernisajul expozitiei „Stati la locurile voastre, tovarasi!”, unde au vazut, in premiera, si file din dosarul lor de urmariti.

REPRESIUNEA

In spatele lui Ceausescu

In noiembrie 1987, sotii Ceausescu detineau puterea absoluta. Formal, exista un consiliu de ministri, condus de primul-ministru Constantin Dascalescu. Ministru de interne era Tudor Postelnicu, iar sef al Securitatii Iulian Vlad. Participantii la revolta care si-au vazut dosarele de la Securitate s-au plans ca documentele primite erau „foarte subtiri”. SRI sustinea ca nu are decat un dosar, cu sentinta procesului si lista celor deportati. Singurele fotografii din timpul revoltei sunt cele cateva publicate de presa straina.

ISTORIE

62 de deportati

Revolta spontana de la Brasov, din 15 noiembrie 1987, a fost repetitia generala a evenimentelor din decembrie 1989. Protestul a inceput dimineata, la Uzina de Autocamioane „Steagul Rosu”. Potrivit raportului comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, in seara zilei de 14 noiembrie, tocmai li se comunicase muncitorilor din schimbul rei ca salariile le vor fi diminuate cu 30a din cauza depasirii cheltuielilor planificate.

A doua zi, muncitorii au vrut sa discute cu conducerea uzinei, care a refuzat dialogul. Oamenii au spart cateva geamuri ale cladirii administrative si au plecat spre Comitetul Judetean al PCR. De la uzina se pare ca au plecat doar 200-300 de muncitori. Pe drum, li s-au adaugat aproape 8.000 de manifestanti. Represiunea a inceput la pranz, trupele USLA (n.n. - unitatea antiterorista a securitatii), folosind gaze lacrimogene si tunuri cu apa. Interventia s-a incheiat in maximum patru ore.

Dupa revolta, 62 de muncitori au fost deportati, sustine comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste. Alte marturii vorbesc despre sute de arestari. Arestatii au fost torturati: batai cu pumnii, cu picioarele sau cu bastonul de cauciuc, strivirea degetelor cu usa sau smulgerea parului. De ancheta s-a ocupat o brigada a procuraturii din Bucuresti, probabil pentru ca anchetatorii sa nu fie recunoscuti de victime.

(P) Jucarii:
Vehicule electrice, Biciclete si Triciclete, Masinute cu pedale
Casute copii, Spatii de joaca, Leagane, Topogane si Balansoare

Vizualizari: vezi articolele editiei din Evenimentul Zilei comenteaza acest articol
Articolul nu exista
Merita citit?
[DA][NU]
Stiri:   Economice | Politice | Externe | Sport | Societate | Editoriale | Cultura&Media | Sci&Tech | Monden | Locale | Republica Moldova
Inside Communication