Deputatul PSD Cristian Rizea a avut întîlniri cu Ioan Mihăilă, consilierului ministrului Energiei, Constantin Niţă cu o zi înainte ca acesta să fie reţinut de procurorii DNA în dosarul “Mită pentru energie ieftină”. Rizea a fost suspectat ca intermediar încheierii unui contract ce ar fi prejudiciat Hidroelectrica.

Informaţiile au apărut în dosarul “Mită la Hidroelectrică” în care DNA i-a trimis ieri în judecată în stare de arest preventiv pe directorul Eugen Brădean şi pe consilierul Ioan Mihăilă deoarece aceştia au oferit denunţătorului Remus Vulpescu, membru în Consiliul de Supraveghere a Hidroelectrica, mită în sumă totală de 1,4 milioane de euro. Banii erau promişi pentru ca Vulpescu să voteze încheierea unui contract de vânzare de energie pe patru ani cu societatea Energon Power&Gas Cluj. Prejudiciul pentru Hidroelectrica ar fi fost de 175 de milioane de lei. Denunţătorul Vulpescu a declarat că suma totală pusă la bătaie pentru obţinerea contractului de către Energon Power&Gas era de 7 milioane de euro. Procurorii nu au avut probe pentru a-i inculpa şi a-i trimite în judecată pe Rizea (care ar fi apărut în lanţul intermedierii afacerii) şi pe ministrul delegat pentru Energie Constantin Niţă, despre care în convorbiri se spune că ar fi fost una dintre persoanele ce urma să beneficieze de mită, alături de un “băiat cu ochi albaştri” (ofiţer de la serviciile secrete). De asemenea, nu au avut probe nici împotriva lui Rareş Criste, omul de afaceri care controlează societatea Energon Power&Gas, ce urma să plătească mita.

În rechizitoriul de trimitere în judecată se precizează: “din ansamblul materialului probator administrat în prezenta cauză a rezultat, fără putere de tăgadă, inexistenţa unei complicităţi infracţionale între cei doi inculpaţi (directorul Bădean şi consilierul Mihăilă-nn) şi numiţii Constantin Niţă, ministru delegat pentru Energie în cadrul Guvernului României, Cristian Rizea, deputat în Parlamentul României (…), motiv pentru care se va dispune faţă de aceştia neînceperea urmăririi penale pentru complicitate la infracţiunea de luare de mită şi complicitate la infracţiunea de dare de mită”.

Interceptările în care învinuiţii Mihăilă şi Brădean vorbeau despre ceilalţi actori din dosar, fără probe complementare, nu sunt suficiente pentru trimiterea în judecată.

Potrivit interceptărilor, directorul Eugen Brădean şi consilierul Ioan Mihăilă au fost implicaţi direct în acţiunea de convingere a unor membri ai Directoratului şi Consiliului de Supraveghere Hidroelectrica, între care şi a lui Vulpescu, pentru a se obţine numărul de voturi necesar semnării contractului în favoarea Energon. Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 gigawaţi/rră (GhW) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Anterior însă asemenea contracte sunt supuse avizării Directoratului din care făcea parte şi Brădean Eugen. Suma de 1,4 milioane de euro promisă (după ultima negociere) cu titlu de mită denunţătorului Remus Vulpescu urma a fi disimulată sub aparenţa unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore şi firma achizitoare a energiei electrice. Vulpescu insista să primească şi cash ( pentru organizarea flagrantului). Procurorii nu au lăsat desfăşurarea evenimentelor pentru prinderea în flagrant şi s-au grăbit cu reţinerea directorului Brădean şi a consilierului Mihăilă deoarece, din interceptările convorbirilor acestora rezulta că denunţătorul Vulpescu urma să fie exclus din schema de aranjare a contractului. Motivul: Vulpescu avea prea multe “pretenţii” ( voia cash) , iar în locul lui a fost găsit un alt membru ( nenominalizat în convorbiri) al Consiliului de Supraveghere pentru a se putea obţine numărul de voturi necesar aprobării contractului.

Întâlnirile dintre aranjorii contractului şi ai negocierii mitei erau conspirate, iar convorbirile-protejate, motiv pentru care exista riscul de a se rata ancheta şi nu s-ar mai fi putut opri încheierea contractului prejudicios pentru Hidroelectrica.De asemenea, exista riscul să dispară şi eventualele informaţii din interceptarea directorului Brădean deoarece acesta urma să fie sacrificat ( demis). Aşa că se rupea “firul” interceptărilor. De menţionat că, după ce a citit din dosarul procurorilor şi a aflat că urma să fie sacrificat de reţea, Brădean şi-a recunoscut o parte din fapte.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.