Pentru admiterea la facultate din acest an două specializări au înregistrat o concurenţă imensă: stomatologia şi medicina generală. Practic, este vorba despre două dintre facultăţile care acum trimit cei mai mulţi absolvenţi să lucreze pe salarii bune în Occident.

Stomatologia rămâne una dintre specializările universitare care stârneşte mare interes în rândul tinerilor. Aproape 10 candidaţi pe un loc fără taxă este concurenţa anunţată, pentru sesiunea de admitere de anul acesta, la Facultatea de Medicină Dentară din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Bucureşti.

De altfel, numărul celor care speră la o carieră în sănătate este mai mare decât anul trecut. La Medicină generală, concurenţa este de 5,2 candidaţi pe un loc, la Farmacie patru persoane se luptă pentru un singur loc, iar la Moaşe vor să ajungă trei candidaţi pe un loc.

Dorinţa uriaşă a tinerilor absolvenţi de liceu de a deveni doctori poate părea paradoxală, dacă luăm în calcul salariile foarte mici pe care le primesc medicii în România, dar şi condiţiile proaste în care se poate face această meserie în multe dintre spitalele din ţară. Şi totuşi ce-i mână în luptă pe aceşti candidaţi?

“Pe piaţa locală nu mai e loc de stomatologi”

Şansa de a prinde un serviciu bine plătit într-o ţară dezvoltată din Uniunea Europeană este unul dintre răspunsurile pentru numărul mare de candidaţi care speră să devină stomatologi. “Facultăţile de Medicină din România pregătesc în ziua de azi absolvenţi pentru Uniunea Europeană. Şi cred că de aici vine interesul tinerilor. Medicii stomatologi nu mai au unde pătrunde pe piaţa locală. Cum să vă spun, nu că mai e loc puţin, nu mai e deloc”, ne-a explicat dr. Marton Pantel, preşedintele Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România (AMSPPR).

Iar dacă oraşele româneşti sunt “suprapopulate” cu stomatologi, nici mediul rural nu reprezintă o opţiune. “Deşi acolo există nevoie, pacienţii nu au bani să meargă la stomatolog, iar statul nu mai asigură fonduri pentru acoperirea tratamentelor”, a menţionat liderilor AMSPPR. În schimb, este atractiv pentru absolvenţi mediul rural din Occident. “Anglia, Franţa şi ţările nordice sunt destinaţiile predilecte. Desigur, ei nu ajung în locurile cele mai bune, dar pot câştiga decent, la ţară, ca să trăiască decent”, a menţionat Marton Pantel.

Concluzia acestuia e ca un avertimesnt. “E inexplicabil pentru mine cum statul român îşi permite să pregătească medici pentru UE, practic noi sponsorizăm sistemele de sănătate din Occident”, a precizat preşedintele Asociaţiei Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România.

“Câştigi bine dacă ai spate”

Situaţia este confirmată şi de o absolventă a Facultăţii de Medicină Dentară a UMF Bucureşti. Tocmai concurenţa tot mai mare din domeniu poate fi o capcană pentru viitorii absolvenţi. “M-am înscris la stomatologie tocmai pentru că vroiam să fac Medicina, dar şi pentru că eram maniacă în ceea ce priveşte dinţii. Cum deschidea cineva gura, era primul lucru la care mă uitam”, ne-a explicat Andreea M. care a fost principalul motiv pentru care a urmat această carieră. “În plus, e o specializare în care pacienţii nu îţi mor pe scaun, foarte rare sunt cazurile de complicaţii", a fost a doua explicaţie. Însă, după pasiune, pentru Andreea au venit dezamăgirile. “Vorba asta că la stomatologie se câştigă bine e un mit. Dacă nu ai pe cineva care să te primească la un cabinet, nu prea ai şanse”, afirmă tânăra, care a terminat Medicina Dentară în urmă cu doi ani. Ca ea au păţit şi alţi colegi. “Concurenţa e foarte mare, au apărut cabinete de stomatologie aproape la orice bloc. Mulţi intră la facultate cu optimism, apoi rămân dezamăgiţi. Am avut colegi care visau în timpul studiilor, dar după terminare nu ştiau din ce să facă bani, unde să se reorienteze”, a precizat aceasta.

14.000 de medici au plecat spre UE

Exodul medicilor către Occident este o realitate. 14.000 de specialişti au plecat către ţări din Uniunea Europeană din momentul în care ţara noastră s-a integrat în acest sistem, anunţa anul trecut preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoaie. Acesta a arătat că pentru pregătirea acestor doctori statul român a cheltuit 3,5 miliarde de euro, care ar fi trebuit să se regăsească în serviciile de sănătate.

În fine, interesul medicilor pentru angajarea în străinătate este atât de mare încât pe site-ul CMR, la categoria “Medici”, din cele cinci articole postate, primele două se referă la “documente pentru un medic care doreşte să profeseze în străinătate”.

Facultăţi de succes, dar din alte motive

O altă facultate de succes este cea de Geografie, din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj. Aici s-au depus 1.065 de dosare pentru numai 410 locuri. “Cea mai solicitată specializare este cea de Geografia turismului, inclusiv în anii anteriori. Atrage foarte mulţi studenţi pentru că turismul este totuşi o industrie în creştere”, a explicat conf.univ. dr. Voicu Bodocan, prodecan la Facultatea de Geografie. Interesul este cu atât mai crescut cu cât în Cluj sunt cele mai multe agenţii de turism din ţară. “Clujul este unul dintre oraşele cu cei mai mulţi agenţi de turism, sunt aproximativ 200 de agenţii aici”, este statistica prodecanului. Deşi nu a putut oferi o statistică, Voicu Bodocan afirmă că rata de angajare a studenţilor e destul de mare. “Peste tot pe unde mergem, la agenţii, dăm de absolvenţi de ai noştri”. Totuşi, profesorul admite că piaţa nu poate să îi absoarbă pe toţi. “Dar aşa se întâmplă la multe alte specializări. Piaţa va regla aceste lucruri, dar mulţi dintre tineri doresc în primul rând să obţină o diplomă şi după aia o să vadă ei unde vor lucra.

O altă specializare pe care o vânează mulţi tineri este cea de Control şi expertiza produselor alimentare, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Iaşi. Şi aici, concurenţa este de 10 pe un loc, respectiv pentru 23 de locuri s-au înscris 237 de persoane.



ADMITERE UNIVERSITATE 2013.

Filosofia la ID, în declin

Dacă unele specializări universitare au încă succese importante, altele nu mai atrag tinerii absolvenţi de liceu şi au fost propuse pentru a fi închise. 187 de specializări din 37 de instituţii de învăţământ superior au intrat în lichidare, potrivit Ministerului Educaţiei Naţionale, şi nici universităţi importante precum “Babeş-Bolyai” din Cluj, “Al.I. Cuza” din Iaşi sau de Vest din Timişoara nu au scăpat de reduceri, cu specializări atât la învăţământ cu frecvenţă (IF), cât şi la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă (IFR) şi la distanţă (ID).

La Cluj, nu mai prezinta interes Filosofia în limba maghiară ID, dar şi Ingineria şi protecţia mediului în industria chimică şi petrochimică, Inginerie economică în industria chimică şi de materiale şi Chimia mediului, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului - Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice (în limba maghiară, la Sfântu Gheorghe) şi Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice (la Sfântu Gheorghe), toate la IF.

Filosofia la ID nu a mai găsit destui clienţi nici la Iaşi, alături de Educaţie fizică şi sportivă (IFR).

Absolvenţii care s-au îndreaptat spre Timişoara în ultimii ani nu au mai fost interesaţi de Biochimie tehnologică, Poliţie locală şi Antropologie, specializări la zi.

Nici măcar specializările exotice nu mai prind. La Braşov au intrat în lichidare Tehnologia construcţiilor de maşini (în limba franceză), Ingineria prelucrării lemnului (în limba engleză), Informatică (în limba germană) şi Mecanică fină şi nanotehnologii.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.