Cum a evoluat Irlanda de la momentul aderării la Uniunea Europeană, acum 40 de ani, care sunt perspectivele României, intrată mult mai recent în Uniune, şi ce ar putea face politicienii de la Bucureşti pentru a maximiza potenţialul oferit de calitatea de membru deplin, inclusiv pentru a integra ţara în spaţiul Schengen? Despre toate acestea, într-un interviu acordat „României libere“ de ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Oliver Grogan.

România liberă: Anul acesta, preluarea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene coincide pentru Irlanda cu aniversarea a 40 de ani de la aderarea la ceea ce este astăzi UE. Ce a schimbat fundamental în ţara dumneavoastră aderarea şi, implicit, integrarea?

Oliver Grogan: Irlanda s-a transformat complet. Când am aderat, în 1973, venitul pe cap de locuitor era aproape 50% din media Uniunii. Nu mai depindem la fel de mult de vecinul nostru, or, la vremea la care am aderat, mai ales pe zona agricolă, eram foarte dependenţi de piaţa britanică. Nu doar că nu mai este cazul acum, dar am devenit una dintre pieţele cele mai globalizate din lume. În plus, calitatea de membru al Uniunii Europene ne-a facilitat o abordare mai matură a relaţiei cu Marea Britanie, sprijinul UE, mai ales cel financiar, fiind pozitiv şi în ceea ce priveşte aranjamentele cu Irlanda de Nord.

R.L.: Cum este gestionată problema euroscepticismului?

O.G.: Sondajele de opinie indică în continuare un sprijin larg pentru păstrarea calităţii de membru, dar şi pentru rămânerea în zona euro.

R.L.: Priorităţile preşedinţiei irlandeze a UE se concentrează mult pe integrarea pieţei europene a muncii. Subiectul este fierbinte pentru români, care receptează în ultima vreme semnale contradictorii cu privire la liberalizarea acestui domeniu. Există riscul ca unele state să menţină, parţial, restricţiile şi după 1 ianuarie 2014?

O.G.: Nimeni nu a anunţat că nu-şi va respecta obligaţiile, chiar dacă, pe plan intern, în câteva dintre statele care vor trebui să ridice restricţiile au existat unele dezbateri. După cum ştiţi, pentru români Irlanda le-a ridicat anul trecut şi nu sunt indicii că, de atunci încoace, fluxul de muncitori a crescut. Nu spun că acest lucru va fi neapărat valabil şi pentru alte ţări, unde piaţa muncii sau sistemul de protecţie socială diferă de cele din Irlanda.

R.L.: Irlanda a avut o experienţă pozitivă cu imigranţii români, fapt recunoscut şi de dumneavoastră în câteva rânduri.

O.G.: Avem o comunitate românească destul de mare, în jur de 40.000 de persoane, conform diverselor estimări. Ceea ce înseamnă că este a doua, ca mărime, din Irlanda, o comunitate bine integrată şi care nu a pus probleme sociale serioase.

R.L.: Pe lângă piaţa muncii, un alt dosar fierbinte este aderarea la Schengen. România nu a obţinut nici la Consiliul JAI din 7-8 martie un calendar, iar Germania a anunţat că perspectiva unei integrări în două trepte nu mai este de actualitate. Vă întreb - pornind de la sugestiile unor politicieni români, inclusiv ale ministrului de Externe, premierului şi preşedintelui Senatului - mai are sens pentru România să facă din Schengen un obiectiv de urmărit pe termen scurt?

O.G.: Evident. Noi vom sprijini eforturile României pentru a răspunde corespunzător îngrijorărilor pe care unele state le-au exprimat, legat de procesul de reformă. Preşedinţia irlandeză a UE s-a luptat pentru ajungerea la un acord în 7 şi 8 martie, însă acest lucru nu a fost posibil. Aderarea la Schengen a fost legată de procesul din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Nu există, bineînţeles, o legătură legală între cele două, dar a fost creată una politică. Ne aşteptăm, însă, ca România să coopereze îndeaproape cu statele care au exprimat unele îngrijorări şi, totodată, să le demonstreze acestora că angajamentele în direcţia statului de drept au fost menţinute.

R.L.: În ultima vreme, retorica oficială de la Bucureşti tinde să acrediteze ideea că problema corupţiei ar fi una artificială sau, cel puţin, fără legătură cu aderarea României la Schengen. Cum abordează preşedinţia irlandeză a UE asemenea poziţionări, în condiţiile în care, de partea cealaltă, multe state puternice dau semne de nervozitate vizavi de fenomenul corupţiei şi de blocajul existent în justiţie (vezi cazurile CSM sau al numirii procurorilor-şefi la DNA şi Parchetul General)?

O.G.: Toate acestea trimit la MCV şi, după cum se ştie, la sfârşitul anului este aşteptat un nou raport. Este cunoscut faptul că România are în derulare reforme complicate – unele au fost puse în practică, iar altele urmează cât de curând – care sunt monitorizate în cadrul MCV. Este un proces colectiv, cu implicarea esenţială a Comisiei Europene, şi este într-adevăr o provocare pentru partea română să lucreze cu Comisia pentru ca, în final, chestiunile lăsate în suspensie în ultimul raport să fie închise.



Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.