Într-o ultimă încercare de a deturna atenţia publică şi pe cea a judecătorilor Curţii Constituţionale, premierul Ponta a anunţat rezultatul ultimelor săptămâni de minirecenzare a românilor. Cifrele, confuze pe alocuri, nu răspund însă cerinţelor Curţii şi nici nu justifică optimismul liberalilor, care spuneau că datele vor răsturna situaţia. Presiunea asupra CCR continuă însă şi în stradă, mulţumită rezerviştilor.

Aşa cum au reuşit, la referendumul din 29 iulie, să depă-şească „pro-ducţia la hectar" de vo-tanţi (vezi cazurile cu 200% sau chiar 250% prezenţă la urne), reprezentanţii locali ai USL au mai stabilit un record: au sugerat că ar trebui şterşi din listele electorale cu aproape 2 milioane de români mai mult decât le-ar fi trebuit liderilor centrali ai USL pentru a spune că referendumul trebuie să fie validat. Mai precis, la capătul unor săptămâni bune de calcule, strategii, presiuni şi chiar după două demisii (ale lui Ioan Rus şi Victor Paul Dobre), Guvernul USL a reuşit să facă o contabilizare a românilor: 34.654 persoane au decedat sau şi-au pierdut drepturile electorale, iar 512.379 persoane au actele de identitate expirate.

În privinţa românilor din străinătate, situaţia prezentată de premierul Victor Ponta este însă de-a dreptul amuzantă şi confuză. Pe de o parte, avem 1.101.809 cetăţeni români care au drept de şedere în 17 ţări şi au peste 18 ani. Pe de altă parte, în alte 29 de ţări sunt 1.468.369 români cu drept de şedere, dar Guvernul nu a aflat în ce proporţie sunt majori şi, res-pectiv minori. Şi, în fine, mai avem situaţia altor 44 de ţări din partea cărora fie nu au parvenit Executivului date, fie datele au fost „lipsite de acurateţe", drept pentru care premierul a venit cu estimări: 469.810 persoane. În total, cele trei categorii însumează 3.052.397 persoane. Ce înseamnă această cifră? Nimic! Nu de alta, dar, pe lângă faptul că nu răspunde solicitării Curţii Constituţionale, nici măcar nu face diferenţa între majori şi minori. În plus, dreptul de şedere nu înseamnă domiciliu în străinătate şi cu atât mai puţin înseamnă că cifra ar trebui să fie scăzută la calcularea cvorumului necesar validării referendumului.

De altfel, nici măcar cel care a prezentat public tacâmul de cifre, premierul Victor Ponta, nu s-a hazardat să spună că cei peste 3 milioane de români ar trebui scoşi din cvorum. Mai mult, el a susţinut că Executivul nu a făcut şi nu face nici un fel de actualizare a listelor, deoarece acest lucru nu intră în atribuţiile sale, ci ale autorităţilor locale. De asemenea, premierul a subliniat că nu a trimis CCR liste, ci doar o informare, pe baza datelor primite din teritoriu (prin intermediul MAI) şi de la Ministerul de Externe.

Ce au cerut judecătorii CCR

Săptămâna trecută, când au decis să-şi devanseze şedinţa din 31 august pentru mâine, judecătorii au venit şi cu precizări suplimentare: Guvernul să nu trimită cine ştie ce liste actualizate acum, după ce s-a desfăşurat referendumul, ci pe cele actualizate „până la data de 10 iulie 2012". Şi, pentru a nu mai lăsa vreo portiţă de interpretare, judecătorii au precizat şi ce trebuie înţeles, potrivit legii, prin liste electorale permanente: listele cu toţi cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit 18 ani până în ziua scrutinului inclusiv. Adică, nu contează dacă au avut sau au acte de identitate expirate! Cum nu contează nici unde îşi au domiciliul (în ţară sau în străinătate).

Din liste, în sensul legii, trebuiau eliminate (dar până la 10 iulie) doar persoanele decedate şi cele care şi-au pierdut drepturile electorale. Adică, în cel mai bun caz (pentru liderii USL), din liste ar fi trebuit să dispară doar cele 34.654 persoane care au decedat sau şi-au pierdut dreptul de a vota.

Liderii USL au încercat însă să acrediteze ideea că ar trebui să „dispară" din liste şi cei aproximativ 512.000 alegători cu acte expirate. Pentru a susţine juridic ideea, ei au apelat la un articol din lege referitor la conţinutul listelor electorale permanente. Mai precis, legea spune că acestea trebuie să cuprindă numele şi prenumele persoanei, codul numeric personal, domiciliul, tipul, seria şi numărul actului de identitate. Or, liderii USL au încercat să acrediteze ideea că, dacă nu mai sunt valabile seria şi numărul, persoana ar trebui scoasă cu totul din listele electorale. Lucru, evident, fals, dacă ne uităm la ultima precizare a Curţii Constituţionale.

Cum a ajuns Guvernul la numărul de peste 3 milioane

Ca la o întrecere de tristă amintire, prefecţii s-au grăbit să raporteze mii de persoane cu acte de identitate expirate, decedate sau în alte situaţii dintre cele nouă prevăzute de Guvern. Şi au început să curgă cifrele: aproape 41.000 de persoane în judeţul Iaşi, 31.500 la Mureş, peste 21.000 de persoane în Vaslui etc. Dintre toate cifrele raportate de prefecţi, cele mai interesante sunt cele referitoare la „persoane care se identifică la un domiciliu într‑un număr ce nu se corelează cu su-pra-faţa locuibilă şi numărul de camere ale imobilului". Nimeni nu a precizat ce înseamnă mai exact aceste cifre, dar vedem că doar într-un judeţ, Iaşi de pildă, avem vreo 5.500 de persoane în această situaţie.

Să fie toţi după modelul cetă-ţenilor din Republica Moldova găsiţi în Capitală ca figurând la aceeaşi adresă? Şi, de fapt, există vreo modalitate de verificare a datelor furnizate de prefecţi? Şi, dacă sunt descoperite nereguli, cine va răspunde pentru si-tuaţiile create? Întrebări la care nici o autoritate nu oferă răspunsuri.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adrian Ca sa se mire Prostii! D-aia!

21 august 2012 22:20

ness Articolul pune excelent in evidenta manevrele si tertipurile USL menite sa conduca la cifra dorita de ei. Ambiguitatea lui Ponta arata ca in sinea lui nici el nu este convins de ceea ce spune.

21 august 2012 11:20

marin Pentru autoarea articolului: exprima-ti opiniile politice prin vot, nu prin bla-bla-uri in media. Nu sunt toti atat de prosti cum crezi sau cum esti platita sa crezi.... Categoric articolul nu merita timpul risipit cu lectura lui...

21 august 2012 10:54

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.