Presa de la A la Z • Nationala • Locala • Diaspora • Internationala • Înscriere presă • Comunicate • Evenimente • Newsletter

"Să trăiţi bine!" A fost promisiunea care a mişcat România două cicluri electorale. În fiecare an, ne-am căutat adânc în buzunare să aflăm con­cre­tizarea binelui promis. Doar că ni­­mi­cul găsit parcă niciodată nu a se­­­mă­nat a ceea ce ni se vân­duse. După şap­te ani se dovedeşte că, în fapt, ha­bar nu avem, dar deja tră­im bine! "Bogaţii României sunt cei care au peste 800 de lei pe lună." Vestea bulversantă a fost trântită cu aplomb ştiinţific într-o emisiune tv de minis­trul Muncii, Se­bastian Lă­zăroiu. "Este vorba de cei 40% cei mai bogaţi. Cei 40% în­seam­nă de la 8 milioane pe membru de fa­mi­lie, deci înseamnă o fa­milie care are în me­die cam 24 mili­oane de lei", şi-a continuat explicaţiile aiuritoare proaspătul oficial venit la mi­nister di­­rect de la Cotroceni, din zona "trăi­tu­lui bine". Raportat la numărul total de angajaţi, de 4,1 mili­oane, anunţat de Institutul Naţional de Statistică, te­o­­ria bogaţilor exprimată de Lă­zăroiu ar arăta că 1,6 mili­oane de slujbaşi sunt deja avuţi fără să ştie. De­finiţia ştiinţifică a clasei de mijloc spune că în aceas­tă ca­tegorie intră persoanele care reuşesc, după ce îşi fac toate plă­ţi­le, să eco­no­misească până la ju­mă­ta­te din venituri. Iar statisticile INS arată că un român chel­tu­ieş­te peste 40% din venit doar pe mân­care, fă­ră să se mai ia în calcul alte chel­tuieli.

În 17 august, invitat la Realitatea TV, ministrul Muncii, Sebastian Lă­z­ă­roiu, a bulversat România ex­pu­nându-şi teoria despre bogaţi şi să­raci: cei cu peste 8 milioane lei vechi pe membru de familie intră în categoria "bogaţii României". Toate frus­trările slujbaşului obişnuit, cu un venit aproape de minimul legal, s-au ri­sipit brusc, o dată cu propulsarea în categoria elitistă a "bogaţilor". Vestea nu a mai fost atât de bună du­pă completarea explicaţiilor cu anunţul de tăiere în curând a ajutoarelor sociale pe care le primeau "să­racii închipuiţi", care s-au dove­dit a fi unii şi aceiaşi cu "bogaţii" identificaţi mai sus. "Trebui să mai tăiem din cheltuielile statului la anul. Vom tăia din ajutoarele sociale nu pentru săraci, ci pentru săracii închipuiţi. (...) Bogat înseamnă ce e peste... eu am vorbit de cei 40% cei mai bogaţi. (…) Cei 40% înseamnă de la 8 milioane pe membru de familie, deci înseamnă o familie care are în medie cam 24 milioane de lei. (..) Deci da, ăştia sunt bogaţii României. Nu e ironic, vă dau date. (...) Ştiţi care erau în 2005 bogaţii României? Cei care aveau peste 12 milioane! Între timp am mai săltat. (...) Suntem de două ori mai bogaţi decât în 2005. Exact!", au sunat declaraţiile de-a dreptul revo­lu­ţionare ale ministrului Muncii, Sebastian Lăzăroiu.

Scandalul izbucnit l-a făcut pe ministru să încerce să dreagă busuiocul acum două zile într-un interviu acordat unui site de ştiri apropiat puterii, susţinând o teorie şi mai aiuritoare: de fapt a vrut să spună că cei cu 800 de lei sunt mai bogaţi decât... vecinii din Republica Moldova. "O să vă dau un exemplu de minciună. Eu am spus la un moment dat că 40% cei mai bogaţi dintre români au peste 800 lei per membru de familie. Am dat şi exemple, cum e în alte ţări, cum e la noi. Şi am văzut dându-şi ochii peste cap. Ciuvici, chiriaci, soviani, specia asta de comentatori de seară care vine şi spune: «I-auzi, dom’le, ăia cu peste 800 de lei sunt bogaţi». Eu nu am spus niciodată aşa ceva. Sunt mai bogaţi decât cei care au 75 de euro din Republica Moldova şi care sunt consideraţi la ei 40% cei mai bogaţi moldoveni. Da, suntem mai bogaţi decât ei, dar suntem mai săraci decât norvegienii, unde acest prag începe de la 2.000 de euro. Ce ne costă să spunem lucrurilor pe nume aşa cum sunt? Astea-s realităţi statistici, astea nu sunt inventate", a susţinut Lăzăroiu la Hotnews.

Realitatea statistică aşa cum apare ea în datele INS arată însă puţin altfel decât teoria pe hârtie a ministrului Lăzăroiu cu "bogaţii" cu 800 de lei pe lună. Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică arată că puţin peste jumătate din români (54,8%) au realizat în octombrie anul trecut salarii brute cuprinse între 601 şi 1.500 de lei. La solicitarea Jurnalului Naţional, Institutul Naţional de Statistică a explicat că nu există anchete care să ia în calcul ca limită inferioară a intervalului de calcul suma de 800 de lei, aceasta neavând vreo relevanţă economică. Calculele INS se fac raportat, ca limite ale intervalului, la suma de 600 de lei, această fiind apropiată de valoarea salariului minim, şi 1.500 de lei, valoarea salariului mediu. Peste salariul mediu, INS arată că 27,2% dintre angajaţi au rea­lizat venituri între 1.501 şi 3.000 de lei, 7,5% au realizat salarii brute între 3.001 şi 5.000 de lei, iar 3,5% au rea­lizat salarii brute de peste 5.000 lei. La cealaltă limită, sub 600 de lei salariu brut s-au aflat 7% dintre angajaţi. Cât priveşte numărul total de angajaţi din România, datele statistice înre­gistrate după aplicarea noului Cod al Muncii (intrat în vigoare pe 1 mai 2011) arată că la finele lunii mai în Ro­mânia angajaţii numărau 4,155 milioane de persoane, ceea ce, po­trivit teoriei ministeriale a "bo­ga­ţilor", ar însemna că 1.662.000 de sluj­­başi sunt avuţi fără să ştie.





Integral pe Jurnalul Național