Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi consilier prezidenţial, consideră că „nu sunt de acuzat cei care vor să-şi promoveze interese economice, la un moment dat" şi care „ar fi înclinaţi să profite de o vulnerabilitate pe care o ţară şi-o creează singură". Fostul ministru de Externe crede că România şi-a creat singură probleme şi a devenit vulnerabilă pentru statele cu care se află în „competiţie".
De altfel, dacă turbulenţele politice vor continua „până la o limită inacceptabilă", Cristian Diaconescu nu exclude că amplasarea scutului antirachetă în România ar putea fi rediscutată.


Din cauza crizei politice, dar şi fiindcă premierul şi miniştrii săi nu-şi respectă angajamentele luate în faţa partenerilor occidentali „există posibilitatea ca la un moment dat, mecanismul consensual, aşa cum funcţionează în interiorul UE, să excludă România", spune Cristian Diaconescu, reamintind cazul Austriei din perioada extremistului Jorg Haider. Fostul ministru de Externe declară, pe de altă parte, că premierul a primit deja mesaje „contondente" din partea cancelariilor occidentale, inclusiv de peste Ocean, din cauza situaţiei create o dată cu suspendarea preşedintelui. În acelaşi timp reducerea forţată a numărului votanţilor din România, doar pentru a scăpa de Traian Băsescu, ar putea reduce proporţional şi numărul europarlamentarilor, forţa votului României în UE, „nivelul fondurilor pe care le primim la un moment dat" şi chiar „felul în care suntem poziţionaţi ca a şaptea naţiune în UE".

Soluţia Curţii Constituţionale de a amâna decizia privind validitatea referendumului îl lasă pe Traian Băsescu în offside?

C.D.: Este o soluţie interesantă pentru că se bazează pe afirmata recunoaştere a turpitudinii instituţiilor statului. Înainte de Traian Băsescu, în offside rămâne România, pentru că perpetuarea conflictului politic va avea efecte extrem de negative, mai ales din punct de vedere economic.

Când Curtea Constituţională s-a referit la actualizarea listelor electorale, putea să ia în calcul modificarea acestora post-factum?

C.D.: Din 6 iulie încoace s-au schimbat mereu regulile nu doar în timpul jocului, ci şi după terminarea acestuia. În acest moment, instituţiile statului şi-au asumat un anumit plafon, pe baza căruia s-a stabilit un cvorum, guvernul a afirmat că va respecta şi o recomandare internaţională şi le-a comunicat tuturor partenerilor euro-atlantici că îşi asumă stabilitatea procesului electoral. Toate aceste decizii şi afirmaţii sunt acum aruncate în aer şi în mod evident, iar decizia Curţii Constituţionale este salutată de toţi cei care au „asigurat" fraudarea întregului proces electoral.

Aţi vorbit nu demult despre mari investitori care ar vrea să se retragă de pe piaţa românească. Despre cine este vorba?

C.D.: Ştiu că există această intenţie, nu pot să mă refer la o anumită companie, dar pe fundalul situaţiei interne, bonitatea statului scade şi cine vrea să verifice modul în care s-a schimbat atitudinea investitorilor străini, poate să aibă în vedere în ce măsură titlurile de stat mai sunt sau nu atractive. Incapacitatea unui stat de a avea acces la lichidităţi a fost argumentul cel mai serios, pe baza căruia Grecia şi Spania au intrat în criza de sistem.

Vă aşteptaţi la un faliment de tipul celui grecesc?

C.D.: Nu, dar politicul ar trebui să ţină cont şi de astfel de consecinţe, fiindcă o competiţie politică nu merită întotdeauna preţul care trebuie plătit.

Aţi spus că există mari companii germane care ar putea să se retragă de pe piaţa românească.

C.D.: Şi nu numai. S-ar putea să fie vorba şi despre o inapetenţă pentru cei care ar fi vrut să investească aici.

Credeţi că amânarea cu o lună a deciziei Curţii Constituţionale privind referendumul de demitere a preşedintelui va fi considerată rezonabilă de către experţii Comisiei Europene, care pregătesc un Raport auxiliar pentru România?

C.D.: Spre deosebire de Bulgaria, în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, vom avea două echipe de monitorizare până la finele anului 2012, care vor evalua întreaga funcţionare a statului de drept, inclusiv mecanismele juridice. Totodată Comisia de la Veneţia s-a autosesizat şi va face o monitorizare cu privire la felul în care procedura de suspendare a preşedintelui a fost pusă în aplicare şi dusă la bun sfârşit.

Amânarea unui verdict cu o lună de către Curtea Constituţională poate fi considerată o soluţie bună de către experţii Comisiei Europene? Există exemple în care printr-o amânare de acest fel o ţară să fie blocată pentru o perioadă atât de lungă?

C.D.: Este problematic pentru că această decizie acuză disfuncţionalităţi grave ale instituţiilor care au organizat referendumul. Adică aceste instituţii au pus Curtea Constituţională în imposibilitatea de a lua o decizie, care era simplă, fiind procedurală, mecanică: adică un anumit procent de prezenţă, considerat prin lege obligatoriu, nu a fost atins. Curtea s-a considerat în imposibilitatea de a lua o decizie, care a fost acceptată pe plan internaţional, dar şi intern, dar în acest caz avem o problemă de funcţionalitate destul de gravă. Întrebarea e dacă la alegerile anterioare sau la cele următoare se mai poate avea încredere în instituţiile statului. Şi dacă nu se poate avea încredere în instituţiile statului în momente atât de sensibile ca acesta, atunci ce se va întâmpla cu aceste decizii, când se va pune problema unui cadru legislativ privind investiţiile, taxele, paza frontierelor, independenţa justiţiei.
Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi consilier prezidenţial, consideră că „nu sunt de acuzat cei care vor să-şi promoveze interese economice, la un moment dat" şi care „ar fi înclinaţi să profite de o vulnerabilitate pe care o ţară şi-o creează singură". Fostul ministru de Externe crede că România şi-a creat singură probleme şi a devenit vulnerabilă pentru statele cu care se află în „competiţie".

Deci în Raportul auxiliar pe care îl va face Comisia Europeană pentru România vor apărea probleme?

C.D.: Vor apărea toate evaluările, angajamentele şi felul în care acest proces a fost implementat.

Este vorba inclusiv despre această decizie a Curţii?

C.D.: Categoric.

Ar putea apărea critici la adresa Curţii?

C.D.: Nu, dar va fi pusă în discuţie capacitatea statului de a organiza un moment electoral extrem de important şi faptul că datorită acestor deficienţe de organizare, Curtea nu a putut lua o decizie.

Cum va putea Parchetul General să verifice corectitudinea scrutinului din 29 iulie, dar şi veridicitatea listelor electorale într-un timp atât de scurt, până la finele lunii august, în aşa fel încât ancheta să meargă în paralel cu decizia Curţii Constituţionale? Ce am putea afla în urma anchetei Parchetului General?

C.D.: Comunicarea cu rea credinţă sau bazată pe caz fortuit a unor date incorecte, care pot fi false. Diferenţa juridică este destul de mare. Cred că există mijloace tehnice pentru a evidenţia aceste lucruri şi aici putem discuta despre primari, despre şefii Consiliilor Judeţene, despre fiecare persoană care în lanţul decizional are atribuţii. Ceea ce trebuie să facă instanţa sesizată este să vadă dacă inadvertenţele sesizate apar din neglijenţă sau din rea credinţă. Din acest punct de vedere este foarte important ca justiţia să facă această constatare până la capăt, pentru că altfel, aşa cum s-au invocat vicii de funcţionare în sistemul electoral până acum, vom avea toate şansele ca şi de-acum încolo să avem tot mai multe întrebări şi prea puţine răspunsuri.

Cât ar putea dura această anchetă a Parchetului General? O lună, un an ?

C.D.: Nu ştiu exact care sunt temele invocate, dar cred că această sarabandă a invocării fraudei, dar şi folclorul autohton în care toate alegerile sunt viciate, ar putea să înceteze după o astfel de anchetă.

Este ministrul de Interne vinovat de această situaţie?

C.D.: Nu ştiu, înţeleg că există şi un ministru al Administraţiei, care ţine legătura cu primarii şi prefecţii. Este însă normal să ştim de ce aceste inadvertenţe care se discută acum nu au fost cunoscute înaintea declanşării procesului de suspendare. Să saluţi acum faptul că cei de la Curtea Constituţională au depistat o problemă în lista cu electori, pe care tu ai cunoscut-o şi acceptat-o când ai acceptat referendumul, mi se pare extrem de cinic.

România rămâne definitiv în afara spaţiului Schengen o dată cu aceste manevre, criticate dur de la Bruxelles?

C.D.: S-au creat mari vulne-rabilităţi în acest moment. Cred că demersuri politice pentru a aplana situaţia se fac, dar, pe de altă parte, ne-am creat inutil o dificultate majoră, mai ales că Olanda promisese să nu se mai opună după ultimul Raport privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), în cazul în care acesta ar fi fost pozitiv.

Au fost şi jucători externi în această încercare de răsturnare a lui Traian Băsescu?

C.D.: Nu ştiu, nu am date şi nu pot face o afirmaţie atât de gravă. Dintre partenerii euro-atlantici ai României nu există nimeni care să-i vrea răul ţării noastre.

Dar sunt şi jucători aflaţi la Est?

C.D.: Trebuie să ştim un lucru, că relaţiile internaţionale nu înseamnă numai parteneriat, ci şi competiţie. Chiar nu sunt de acuzat cei care vor să-şi promoveze interese economice, la un moment dat, ar fi înclinaţi să profite de o vulnerabilitate pe care o ţară şi-o creează singură. Exclud ideea de a fi fost generate vulnerabilităţi din exterior. Dar să nu-şi închipuie nimeni că dacă ne purtăm neglijent sau chiar cu rea-credinţă cu ţara noastră de acest lucru nu ar putea să profite unii sau alţii. Înainte de a-i acuza pe alţii, ar trebui să vedem dacă noi ne-am asigurat toate garanţiile de securitate, inclusiv economice, pe care interesul naţional le presupune.

Când vorbiţi de vulnerabilităţi economice, vă referiţi la capitalul care fuge din ţară?

C.D.: Ne referim la capitalul care ar putea să plece, la cursul leu-euro, la relaţiile cu FMI şi Comisia Europeană. Pentru a ieşi din impas, România trebuie să aibă în vedere două lucruri: o bună comunicare cu Fondul, nu să anunţe cum s-a întâmplat, reducerea TVA la alimentele de bază fără să discute în prealabil consecinţele acestei măsuri cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, în al doilea rând din punct de vedere politic, România trebuie să aplice recomandări la MCV. Dacă aceste angajamente nu sunt duse până la capăt, criza de credibilitate va fi dezastruoasă şi aproape ireversibilă pe termen mediu.

Există şi vulnerabilităţi strategice? Pe site-ul oficiosului Vocea Rusiei apar aproape zilnic articole despre România, cu mesaje pentru actorii politici interni. Sunt mesaje venite de la Kremlin?

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi consilier prezidenţial, consideră că „nu sunt de acuzat cei care vor să-şi promoveze interese economice, la un moment dat" şi care „ar fi înclinaţi să profite de o vulnerabilitate pe care o ţară şi-o creează singură". Fostul ministru de Externe crede că România şi-a creat singură probleme şi a devenit vulnerabilă pentru statele cu care se află în „competiţie".

C.D.: Nu cred. Trebuie să spun, însă, că nu te poţi baza pe un parteneriat strategic sau aprofundat cu un stat al UE sau NATO, fără ca tu să te comporţi ca un partener adevărat. Orice semnale privind securitatea naţională trebuie tratate cu cea mai mare seriozitate. Marea lor majoritate nu presupun reacţii sau replici, dar sunt suficiente instituţii ale statului cu responsabilităţi fundamentale, care-şi fac datoria indiferent de inconştienţa unor vectori politici. România trebuie să continue să dea substanţă parteneriatelor strategice cu SUA, cu Franţa, cu Germania şi nu trebuie uitat faptul că aceste ţări asigură nu numai garanţiile de securitate ale României, dar şi dreptul României de a-şi exprima poziţia şi de a-şi promova interesele în contextul NATO şi al UE. Ideea de a diminua rolul acestor ţări pentru România mi se pare o inconştienţă. Nu trebuie uitat nici faptul că România este o ţară de frontieră ca lungime, după Finlanda în interiorul UE, revenindu-i drepturi, dar şi obligaţii, inclusiv de bune raporturi cu exteriorul. Pentru a-şi menţine aceste obligaţii, România trebuie să rămână o ţară stabilă.

Turbulenţele din ultima perioadă pun în pericol amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul României?

C.D.: În acest moment nu, dar ştim cu toţii că scutul antirachetă reprezintă o garanţie de securitate, care după summitul NATO de la Chicago este confirmată de Alianţa Nord-Atlantică.

Dacă instabilitatea internă va continua, amplasarea scutului aici ar putea fi pusă sub semnul întrebării?

C.D.: Dacă se vulnerabilizează dincolo de o limită inacceptabilă, calitatea de partener, pe care România o poate avea, orice fel de decizie nu este exclusă.

Cine ar putea câştiga din instabilitatea României? Rusia ?

C.D.: Sunt convins că politica externă a Federaţiei Ruse urmăreşte alte scopuri.

Credeţi că Rusia nu mai este interesată de România?

C.D.: Ba da, dar nu în termeni conflictuali. Ceea ce este clar este că din vulnerabilitatea poziţiei sale nu are de pierdut, decât România. Ne aflăm într-o dispută foarte serioasă în ceea ce priveşte bugetul UE pentru perioada următoare. Să nu uităm că disputa pe listele electorale din România poate pune în discuţie reprezentarea noastră în Parlamentul European, nivelul fondurilor pe care le primim la un moment dat, poate pune în discuţie chiar şi felul în care suntem poziţionaţi ca a şaptea naţiune în UE. Nu cumva toate acestea reprezintă mult mai mult decât miza politică aflată în joc?

Ar putea să-şi piardă România dreptul de vot în UE?

C.D.: Nu, dar între punerea în funcţiune a mecanismului privind art. 7 şi luarea în discuţie a deciziei, poate trece o perioadă foarte lungă de timp, iar în această perioadă forţa votului României se diminuează substanţial. Posibilitatea ridicării dreptului de vot al unui stat în UE a fost introdusă în Tratatul de la Nisa, tocmai atunci când s-a pus problema integrării statelor care veneau din zona comunistă. Deci există o legătură directă între decizia luată de cei 15 în momentul respectiv şi suspiciunea că aceste state, insuficient dezvoltate din punct de vedere democratic, ar putea intra în derapaj la un moment dat. S-a întâmplat, de pildă, cu Austria în perioada Jorg Haider.

Ar putea fi România primul stat căruia i s-ar putea aplica suspendarea dreptului de vot?

C.D.: Sper din tot sufletul că nu. Vreau să spun, însă foarte clar că intrarea într-un asemenea parcurs, chiar dacă nu se finalizează, nu poate fi benefică, fiindcă poţi ajunge în situaţia în care să nu ţi se suspende dreptul de vot, poţi participa în continuare la întruniri, dar punctul tău de vedere să nu fie luat în seamă. Există posibilitatea ca la un moment dat, mecanismul consensual, aşa cum funcţionează în interiorul UE să excludă România.

Cum?

C.D.: Există posibilitatea să se aplice un regim al contactelor diminuate cu statul, care a intrat într-o procedură de acest gen. S-a întâmplat cu Austria, în perioada Haider: linia de conduită informală, dar respectată de toţi, era ca relaţiile cu reprezentanţii statului austriac să se facă maximum până la nivel de director.

Deci la nivelul UE nu vor mai fi primiţi nici premierul, nici miniştrii români dacă vor continua turbulenţele?

C.D.: Exact.

Ministrul de Externe şi premierul cunosc acest mecanism care poate scoate România din joc?

C.D.: Este obligaţia lor, exclud să nu-l cunoască. Ei sunt avizaţi mult mai mult decât noi. Sunt multe cancelarii, inclusiv de dincolo de Ocean, care au transmis mesaje foarte serioase în legătură cu dezvoltările din România.

Este vorba despre alte declaraţii decât cele care au apărut în comunicatele de presă şi care le-au fost transmise premierului, miniştrilor de Externe şi al Justiţiei?

C.D.: Aceleaşi mesaje, dar mult mai contondente, pe care le-au primit fie în contactele pe care le-au avut la Comisia Europeană, fie direct prin reprezentanţii diplomatici. Pe baza acestor mesaje şi-au luat o serie de angajamente privind revenirea la normal a ţării, deci lucrurile sunt mult mai complicate.

Integral pe România Liberă



Comentarii

val D-le Diaconesu se parea la un moment dat ca sinteti un PSD-ist mai titrat care va contribui la schimbarea partidului Iliescian, spre un partid social democrat de tip vestic. Acuma va dati arama pe fata si va discreditati prin parerile emise de tip Bashinescu. Dvs ca ministru de externe ar trebui sa va dati seama ca Javra Ordinara este pe faras si nu mai are rost sa latrati ineptiile lui. Viitorul dvs vi l-ati compromis singur, mai bine decit niste dusmani. Lingeti-l pe Bashinescu in continuare dar mai stergeti-va din cind in cind de cacat la gura.

6 august 2012 1:00

Cristian Diaconescu Pana la referendum, Romania conducea econimoc si mai ales politic UE. Din cauza USL, Romania nu mai e locomotiva si lidera Europei. Mi-e dor de Emil Boc!

6 august 2012 0:46

USL vrea sa vanda tara Uzbekistanului! Huoo USL! USL cacat.PD baieti buni,corecti!

6 august 2012 0:43

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.