Un prieten, analist şi jurnalist, la întrebarea mea privind motivele pentru care Moscova îl sprijină pe Lukaşenko, în ciuda modului, să-i spunem rural, în care îşi conducea ţara, mi-a răspuns: „O fi considerat prost, dar e prostul nostru!”

A trecut timpul şi se pare că „ultimul dictator” ar trebui să-şi facă bagajele.

Douăzeci şi şase de ani, pentru Kremlin nu au fost probleme cu ”omul nostru de la Minsk”. Un scenariu ca la Kiev nu e opţiune de luat în calcul. Spaţiul acela de protecţie cu care Rusia e obişnuită să se înconjure, s-ar îngusta periculos.

Evoluţia situaţiei va oferi şi soluţia, dar, la acest moment sunt vizibile patru opţiuni pentru Kremlin. Prima: o intervenţie militară directă; a doua: Kremlinul încrucişează braţele; a treia: un sprijin puternic pentru Lukaşenko; a patra: asigurarea unei tranziţii controlate.

Pe altarul tranziţiei, Uniunea Rusia – Belarus ar putea fi pionul sacrificat. Moscova s-ar putea mulţumi şi cu o bună vecinătate. Chiar dacă un nou lider la Minsk nu ar mai avea un trecut colhoznic. Politica, la fel ca şi agricultura, are nevoie de un suflu, de un om proaspăt. De preferinţă, tot „de-al nostru”.

Integral pe Adevărul



Comentarii

La Tîrgoviște! Eventual, ecce o Târgoviște și-n Bălgaria...

23 august 2020 16:43

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.