Acum un secol se stingea, în camera-atelier de la parterul casei sale de pe actuala stradă Mendeleev, pictorul Ştefan Luchian (1868-1916). Era casa pe care reuşise să o cumpere din banii câştigaţi de pe urma profesiei sale de „proletar al penelului” sau de „zugrav” după cum singur se definea.

La începutul carierei sale însă, după întoarcerea de la studiile pariziene, nu ezita să adauge în acte, după semnătură „rentier”. Alteori semna „S.D. Luchian, pictor” iar în ultimii ani ai vieţii doar „St Luchian”. De la părinţi nu a moştenit datorii dar nici rente grase. Tatăl, maiorul Dimitrie Luchian, a lăsat la moartea sa, în 1877, soţiei şi celor doi fii, Ştefan şi Anibal, doar modesta casă din mahalaua Mântuleasa, cumpărată în 1873, când familia se stabilea în capitală. Mama, Elena Chiriacescu, a primit ca zestre, în 1863, o moşie de 500 de hectare în judeţul Brăila. Până la moartea ei, în februarie 1892, familia a trăit din arenda moşiei care a asigurat inclusiv cheltuielile cu studiile fraţilor Luchian.




Integral pe Mediafax



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.