Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Preşedintele Klaus Iohannis urmează să aibă, în peri­oa­da următoare, consultări cu partidele politice pe tema stadiului legilor electorale, dar şi pe tema respingerii unor solicitări ale justiţiei pentru încuviinţarea arestării preventive sau urmăririi penale a unor parlamentari.

Lipsit de majoritate parlamentară, șeful statului are nevoie de negocieri cu formațiunile din Legislativ pentru a obține sprijinul acestora pentru reexaminarea legii finanțării partidelor, adoptarea legii votului prin corespondență sau simplificarea ridicării imunității.

Potrivit anunțului președintelui Iohannis, întâlnirea va avea ca scop evaluarea stadiului acțiunilor stabilite la începutul sesiunii parlamentare. La vremea respectivă, șeful statului și partidele politice au convenit un calendar, care presupunea ca până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare să existe un nou pachet de legi electorale privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor. De asemenea, liderii partidelor politice au promis simplificarea procedurilor de ridicarea a imunității parlamentare.

Dintre legile discutate la Cotroceni, la începutul sesiunii parlamentare, una singură a fost deja votată de Legislativ - cea privind finanțarea partidelor. Proiectul a generat numeroase controverse prin prevederea privind finanțarea partidelor exclusiv de la buget, dar și prin posibilitatea formațiunilor politice de a împrumuta bani. Recent, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului cererea de reexaminare a acestui act normativ apreciind că legea are probleme legate de respectarea procedurii parlamentare. În plus, șeful statului a cerut ”transparență în gestionarea banilor primiți de partide”.

Restanțele Legislativului

O altă lege finalizată de Comisia de Cod electoral, cea a alegerilor locale, se află înregistrată la Senat, prima Cameră sesizată, şi urmează să primească raport şi avize din partea comisiilor de specialitate. Și această lege a generat controverse, menținând alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin și eliminând votul uninominal pentru președinții consiliilor județene, care urmează să fie aleși de către consilierii județeni.

În schimb, Comisia de Cod electoral, dominată de PSD, nici măcar nu a început dezbaterile pe tema legii votului prin corespondenţă, pentru românii din diaspora. Pe 19 martie, copreşedintele PNL Alina Gorghiu anunţa că formaţiunea a definitivat proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care va fi transmis tuturor grupurilor parlamentare. Ulterior, proiectul a fost depus, pe 26 martie, la Parlament. Liberalul Mihai Voicu declara că niciun grup parlamentar nu a dorit să semneze propunerea. Şi liderul PMP, Eugen Tomac, a depus în martie, la Parlament, un proiect de lege privind votul legii prin corespondenţă şi un proiect de lege privind votul electronic, proiecte care, de asemenea, nu au susţinerea celorlalte formaţiuni. De altfel, un prim proiect pe tema votului prin corespondenţă al lui Eugen Tomac a fost respins de Parlament, în decembrie 2014.

Un alt subiect al consultărilor de la Palatul Cotroceni va viza respingerea de către Legislativ a unor cereri venite din partea justiţiei în cazul unor parlamentari. Senatul nu a încuviinţat, în 25 martie, cererea DNA privind reţinerea şi arestarea preventivă a lui Dan Şova (PSD), după ce pe 12 februarie a respins solicitarea Parchetului General de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva senatorului PNL Varujan Vosganian. De asemenea, Camera Deputaţilor a respins, pe 11 martie, cererea de încuviinţare a urmăririi penale în cazul deputatului UDMR Laszlo Borbely.

PSD joacă la două capete

Deocamdată, singurii care par pe aceeași lungime de undă cu președintele Klaus Iohannis sunt liderii PNL, partid din care provine actualul șef al statului. „Din punctul de vedere al PNL, există două priorități legislative. Este vorba de proiectul depus de PNL privind simplificarea procedurilor cazurile în care Parlamentul trebuie să răspundă cererilor justiției și de legea votului prin corespondență, în cazul căreia PSD trage de timp”, a afirmat Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.

Problema este că PSD, partid care deține majoritatea în Parlament, are o atitudine duplicitară în cazul subiectelor sensibile. Social-democrații au spus, după alegeri, că susțin legea votului prin corespondență, dar în Comisia electorală au blocat dezbaterile pe această temă. La fel, PSD are o decizie a conducerii potrivit căreia nu va mai bloca nicio solicitare a justiției. Cu toate acestea, decizia nu a fost respectată în cazul Șova, iar parlamentarii PSD s-au implicat și în salvarea lui Varujan Vosganian sau a lui Laszlo Borbely.

PSD blochează dezbaterea legii votului prin corespondență pentru diaspora, deși liderii partidului au promis adoptarea acestui act normativ.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată.