Cabinetul Tăriceanu dezaprobă creşterea natalităţii în zona săracă a societăţii, iar acestă părere şi-o exprimă tranşant într-un act oficial. Într-un punct de vedere al Guvernului, care poartă semnătura primului ministru Călin Popescu Tăriceanu, se spune clar că Executivul nu este de acord cu creşterea alocaţiilor pentru copii, deoarece ar putea duce la creşterea numărului de copii din familiile sărace. „Majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 200 de lei poate avea şi efectul nedorit al creşterii numărului de copii în familiile sărace, care, astfel, vor trăi numai din alocaţii, fără să mai dorească includerea în măsurile active pentru realizarea bunăstării familiale”, se arată în „punctul de vedere al Guvernului”. Iniţiativa aparţine unui număr de 8 deputaţi ai PSD, cosemnatari sunt însă şi câte un parlamentar al PC, PRM şi UDMR.

Lăsând la o parte evidenta tentă populistă a propunerii legislative, răspunsul cabinetului ridică evidente semne de întrebare. În condiţiile în care actualul Executiv s-a poziţionat declarativ ca susţinător al creşterii natalităţii, este greu de înţeles un astfel de enunţ, într-un act oficial, din care se poate înţelege contrariul. Aşadar, câteva răspunsuri ale oficialilor ar fi putut clarifica situaţia.

Paul Păcuraru, ministrul Muncii şi Familiei – „Nu ştiu nimic”

Avizul Guvernului ar fi trebuit să fie dat după pronunţarea ministerului de resort asupra proiectului legislativ. În cazul de faţă este vorba de Ministerul Muncii al cărui “şef”’, Paul Păcuraru, ne-a declarat ieri că aude prima dată de la noi despre o astfel de idee. “Nu a ajuns la mine o asemenea iniţiativă şi nici nu s-a discutat vreodată în Guvern aşa ceva. Nu ştiu de unde a venit”, ne-a declarat Paul Păcuraru.

Ministrul a explicat că dacă ar fi primit un astfel de proiect l-ar fi respins din raţiuni legate strict de buget. “Am mărit alocaţia pentru copii cât am putut. În procente, a crescut cu 90%, de la 24 de lei, la 40”. Surprinzător, Păcuraru este convins că nu poate să fie vorba de o hârtie oficială primită din partea Guvernului. Hârtia există însă chiar şi în format electronic pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Secretarul general al guvernului – „Nu îl sunaţi pe Păcuraru duminica”

Dacă o abordare directă nu clarifică problema, încercăm să o luăm ierarhic. Secretarul general al guvernului, Ilie Bolojan, este persoana care poate face lumină asupra chestiunii. Oficialul, contactat de Gândul, a refuzat să facă vreun comentariu. „Rugămintea mea este să vorbiţi cu domnul Păcuraru. Eu nu pot să fac asemenea declaraţii”, a spus Bolojan. Explicându-i că ministrul Muncii, Paul Păcuraru, deja întrebat, a răspuns că nu ştie nimic, domnul Bolojan ne-a reproşat metoda de abordare folosită: „Dacă îl sunaţi duminica, poate nu şi-a adus aminte. Este o chestiune de impresie.

Trebuie să-l sunaţi dimineaţa, când este la birou, ca să poată să verifice”. Secretarul general al guvernului ne-a indicat, în schimb, şi o altă ţintă pentru obţinerea unui răspuns. „Departamentul pentru relaţii cu Parlamentul este cel care dă răspunsul, pozitiv sau negativ, după ce se consultă cu ministerele de specialitate. Vorbiţi cu Mihai Voicu (şeful Departamentului pentru relaţii cu Parlamentul). El vă poate spune mai multe”.

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul închide cercul trimiţându-ne înapoi la Păcuraru

Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul Mihai Voicu nu a auzit de o asemenea iniţiativă legislativă. „Oricum, noi, ca minister, nu avem dreptul să ne dăm cu părerea, având doar un rol de centralizator”, ne-a declarat Voicu. El a explicat că există un traseu de avizare legislativă, aplicat în cazul tuturor proiectelor de lege: Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor sau al Senatului trimite Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul actul normativ; ministerul cere puncte de vedere de la ministerele implicate; aceste puncte de vedere sunt trimise apoi Camerei în care se dezbate iniţiativa legislativă asupra căreia Executivul trebuie să-şi dea acordul. „În cazul de faţă, ministerele implicate sunt cel al Finanţelor şi cel al Muncii”, ne-a mai spus Mihai Voicu.

Guvernul, până acum, susţinea natalitatea

Până la această explicaţie cinică din hârtia oficială trimisă de Executiv Parlamentului, politica Guvernului Tăriceanu, atât a primului cabinet, cât şi a celor care i-au urmat, a fost mai degrabă social democrată decât liberală în privinţa ajutorului acordat pentru creşterea copiilor.

Pornind de la semnalul de alarmă tras de Statistică şi diferite ong-uri, conform căruia populaţia României este într-un proces alert de îmbătrânire, din 2004 până în prezent s-au mărit indemnizaţiile pentru creşterea copilului în vârstă de 2 ani, s-au mărit alocaţiile, s-au căutat soluţii pentru creşterea numărului de creşe. Mai mult, în timpul Guvernului Tăriceanu, indeminzaţia pentru creşterea copilului s-a “democratizat”.

Astfel, dacă în timpul guvernării PSD nu aveau dreptul la indemnizaţii decât mamele salariate, “după” indemnizaţia s-a împărţit în două componente: 200 de lei pentru orice copil şi 600 de lei compensaţie pentru mama salariată.

Dacă în timpul celor doi ani cât are dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului mama alege să se întoarcă la serviciu, pe lângă salariu primeşte 200 de lei pentru copil şi încă 300 de lei pentru a-şi putea compesa o parte din banii cheltuiţi cu supravegherea copilului în timpul în care mama nu stă cu el.

„Majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 200 de lei poate avea şi efectul nedorit al creşterii numărului de copii în familiile sărace“. - Avizul guvernului